Potenţialul turistic al zonei este deosebit, localităţile Anina şi Steierdorf fiind aşezate în cuprinsul Munţilor Aninei,
munţi ce prezintă în proporţie de 70% roci carstice, în care apele au săpat diverse formaţiuni specifice precum: izbucuri,
cascade, abrupturi, peşteri, grote, chei, etc.
Turismul trebuie gândit permanent ca o forma de „turism integrat”. Potentialul Banatului Montan este nefolosit si chiar
necunoscut în mare parte. Acesta trebuie căutat si valorificat în corelare permanentă cu cererea de piată. O oportunitate
specifică zonei Banatului Montan este industria montanistică, dispusă în teritoriu ca într-o retea, alături de un cadru natural
deosebit.
Industria montanistică trebuie privită ca o sansă economică si culturală sub trei aspecte : industria de dimensiuni reduse,
bine conservată si în stare de functionare, cuprinsă în sistemul de protectie al monumentelor, coroborat cu turismul
industrial promovat rational si cu multiculturalitatea etnică si convietuirea de secole în bună întelegere, fapt unic în Europa.
Totuşi, turismul şi agroturismul sunt puţin dezvoltate în zona Aninei, oraşul fiind destul de aproape de zonele turistice
tradiţionale din judeţul Caraş-Severin, precum: Munţii Semenic, Cheile Caraşului sau Valea Almăşului.
Principalele oportunităţi turistice ale zonei Anina sunt: calea ferată Anina-Oraviţa, fostele incinte miniere,
Cheile Minişului, Cheile Caraşului, formaţiuni carstice. De asemenea, zona oferă o serie de oportunităţi pentru practicarea
sporturilor de iarnă, silvicultura si agricultura montanistică, cuprinse în Parcuri Nationale. O altă oportunitate specifică
zonei este posibilitatea parcurgerii unor trasee turistice în circuite mai largi sau mai restrânse si posibilitatea de a
alcătui aceste trasee in functie de optiunea turistului. Se pot pune în valoare activităti ale modului de viată traditional:
modul de locuire, mestesugurile, cresterea animalelor, cultivarea terenului, obiceiuri si traditii multiculturale. Această
abordare integratoare presupune o grijă deosebită pentru fondul construit din Steierdorf – Anina, privit ca patrimoniu
cultural si istoric.
Lacurile naturale ale judetului Caras-Severin sunt in numar mic si de dimensiuni reduse, cele mai insemnate fiind de natura
carstica. Lacurile antropice (de baraj) sunt destinate producerii energiei electrice, alimentarii cu apa a localitatilor etc.,
astfel au aparut Lacul Buhui care serveste la alimentarea cu apa a orasului Anina, cu o suprafata de 9,8 ha, şi Lacul Marghitas,
tot pe paraul Buhui cu suprafata de 4 ha, utilizat initial pentru o microcentrala.
Zonele de agrement, folosite în principal de localnici sunt cele situate în apropierea lacurilor: Buhui, Mărghitaş şi Miniş.
În şedinţa ordinară din data de 04.04.2013, Consiliul Local al oraşului Anina a adoptat o hotărâre prin care a preluat
în administrare „STAŢIUNEA MARGHITAŞ”, de la IP Conta IPURL Reşiţa - administratorul judiciar al S.C. I.C.P.S. ALUTUS S.R.L.,
în vederea introducerii în circuitul turistic. Veniturile obţinute din activităţile turistice ce se vor desfăşura în locaţia
„STAŢIUNEA MARGHITAŞ” vor intra în bugetul local al oraşului Anina. Aşadar, în cel mai scurt timp posibil, Staţiunea Mărghitaş
va intra într-un proces de renovare în urma căruia frumoasa staţiune îşi va recăpăta locul în circuitul turistic.
Calea ferată Anina – Oraviţa constituie pe drept cuvânt o artă inginerească a construcţiilor în materie de căi ferate montane. Este unicat în ţara noastră şi în Sud-Estul Europei şi îşi merită într-adevăr denumirea de Semmeringul Bănăţean. Construcţia acestei linii a fost un rezultat al exploatărilor miniere din acest ţinut montan al Banatului de Sud. Aceasta cale ferată mai prezintă încă interes datorită serpentinelor şi curbelor abrupte. Marea artă a construcţiei aceste căi ferate constă în faptul că are o inclinare de 20 ‰ faţă de celelalte căi ferate care au avut o inclinare cu diferenţă de nivel de 14‰. De asemenea raza curbelor la această linie este de 114 m faţă de celelalte căi care au o rază de 150 m. Din aceste motive a fost nevoie de locomotive şi vagoane speciale. A fost nevoie sa se faca străpungeri şi tăieturi în deal pe o distanţă de 21 km şi numai pe aproximativ 10 km trenul are o linie ferată normală. În felul acesta s-a născut de fapt linia ferată Oraviţa - Anina care constituie o artă inginerească de construcţii de căi ferate şi care a fost dată în folosinţă în anul 1863. Linia ferată Oraviţa - Anina are o lungime de 34 km, iar construcţia a costat în total 5.000.000 de guldeni. Au fost construite în total 10 viaducte cu o lungime totală de 843 m, tuneluri într-o lungime totală de 2084 m si străpungeri de dealuri pe o lungime totală de 21.171 m.
Lacul Buhui, cu o suprafaţă de 1,6 km2 şi cu cea mai mare adâncime de aproximativ 27 metri, a fost constuit artificial în anul 1908 pentru ca apa râului Buhui să fie oprită în cursul ei de un baraj, ce-i poartă numele. Barajul prezintă o grosime la coronament de 8 metri, iar jos la bază de circa 15 metri. Apa necesară se lasă să se scurgă printr-un subteran - unul dintre cele mai lungi cursuri subterane de apă (3217 m) cunoscute din Romania - care apare iarăşi la suprafaţă în peştera Buhui, de unde se conduce la Anina printr-un tunel.
Peștera Ponor – Plopa este o peșteră activă și este accesibilă 53 m prin intrarea Ponor și 710 m prin intrarea Plopa. După ce parcurge – probabil – aproape 1 km în subteran, după ce traversează peștera Plopa în lungul ei, se varsă imediat în râul Miniș. Pârâul subteran dispare și reapare prin două sifoane neexploatate de scafandri, până în prezent. Peștera Ponor – Plopa este o peșteră cu două galerii: una activă și una fosilă, iar intrarea acesteia este pe partea stângă a râului Miniș. Lungimea cartată a peșterii este de 710 m, ea a fost formată de pârâul Ponor, pârâu care o străbate în lungime pentru ca, imediat după ieșirea din peșteră, să se verse în râul Miniș.
Peştera Buhui se număra printre cele mai cunoscute peşteri din judetul Caraş-Severin şi este localizată într-o frumoasă zonă a Munţilor Aninei. Fiind formată din galerii ce se întind pe mai mult de 3000 metri, Peştera Buhui este una dintre cele mai mari peşteri din întreaga grupă a Munţilor Banatului, fiind depăşită doar de către Peştera Comarnic.
Peştera cu oase, aflată pe Valea Minişului, aproape de Anina, unde s-au descoperit osemintele celui mai vechi om modern care a trăit în Europa, cu o vechime de 40.000 ani. Între anii 2002 şi 2005, trei speologi amatori din Timişoara au fost nevoiţi să treacă printr-un sifon, o galerie inundata complet, prin care se poate trece numai cu costum de scafandru şi cu echipament complet pentru a descoperi o mandibulă şi un craniu.
Lacul Mărghitaş este situat pe râul Buhui, are forma unui vârf de săgeată şi a fost amenajat în anul 1940 ca destinaţie turistică. Are un volum de apa de cca. 200.000 m³ şi o suprafaţă de aproximativ 4 ha, iniţial fiind utilizat pentru o microcentrală. În prezent acesta îndeplineşte şi funcţiile de agrement şi alimentare cu apă.
Lacul Miniş este alimentat de apa râului cu acelaşi nume şi se află pe Cheile Minişului. Acestea sunt o formaţiune tip chei pe cursul râului Miniş, situate între oraşul Anina şi comuna Bozovici, sunt accesibile turiştilor şi sunt împărţite în mai multe sectoare, fiind străbătute de drumul naţional 57B.
Fosile de plante datând din Jurassic pot fi găsite în mai multe aflorimente şi cariere amplasate în jurul Aninei. Din acest motiv, partea sudică a fostei cariere Ponor constituie o rezervaţie paleobotanică. Fosilele găsite în această zonă aparţin în general erei carboniene (ex. ferigi). O altă categorie de fosile găsite în Anina constă în mamifere din Pleistocen, cele mai multe dintre acestea fiind descoperite în peşteri.
Centrala electrică Anina, a fost instalată în 1897 ca primul grup electrogen alcatuit dintr-o maşina cu abur care utiliza aburii produşi de două cazane recuperatoare şi două generatoare de curent continuu. În 1893 s-au construit sălile cazanelor şi maşinilor destinate unei centrale noi. În anul 1900 centrala este dotată cu cazane Tischbein care ardeau gaz de cocserie şi care erau prevăzute cu supraîncalzitor si un grup generator (maşina cu aburi si alternator trifazic, ambele marca Lang). În 1966, datorită uzurii tehnice şi morale, centrala îşi încetează activitatea. Astăzi utilajele din interior sunt obiecte înscrise pe lista Monumentelor Istorice din România, ca obiectiv de importanţă naţională, dată fiind şi similaritatea cu echipamentele de pe vasul Titanic.
Biserica Catolică Steierdorf, monument istoric de interes naţional, a fost construită în anii 1872-1873, fiind sfinţită în 8 iunie 1873, odată cu sărbătorirea a 100 de ani de existenţă a localităţii Steierdorf. Un an mai târziu au fost sfinţite şi botezate cele trei clopote ale noii biserici romano – catolice din Steierdorf, confecţionate în turnătoria regală a meşterului Ignatz Hilzer din Wienerneustadt.
Datele tehnice care descriu acest obiectiv monument istoric sunt deosebite chiar și pentru zilele noastre,
cu atât mai mult pentru jumătatea secolului XIX, când această realizare era de-a dreptul impresionantă.
A fost necesară construirea a 14 tuneluri cu lungimea totală de 2084 m, precum și a unui număr de 10 viaducte
cu lungimea totală de 843 m. Pe cei 34 km cât măsoară lungimea totală a traseului între localitățile Oravița
și Anina calea ferată urcă cu 340 m.
Pe lângă faptul că avem de a face cu unul dintre cele mai impresionante obiective de patrimoniu moștenite de la
generațiile de înaintași, calea ferată Anina – Oravița este unul dintre cele mai importante elemente de
infrastructură din Munții Aninei, fiind o importantă șansă pentru relansarea economică a uneia dintre cele
mai reprezentative zone ale județului Caraș – Severin.
Mândri și bucuroși pentru cei 150 de ani de existență ai căii ferate Oravița – Anina, dar și plini de speranță pentru viitorul
lor, locuitorii celor două orașe doresc să marcheze în mod deosebit acest eveniment prin organizarea mai multor activități
cu caracter cultural, sportiv și de agrement, la care sunt așteptați un număr cât mai mare de participanți, atât din zonă cât
și din țară și chiar de peste hotare. Activitățile vor avea loc în data de 20 septembrie 2013 începând cu ora 16:30 la
Teatrul Mihai Eminescu din Oravița, vor continua în data de 21 septembrie ora 9:00 la gara Oravița, de unde se va pleca
pe traseul aniversar Oravița – Anina. Mai multe evenimente destinate unui public cât mai numeros, se vor desfășura în
Piața Gării din orașul Anina, începând cu ora 13:00.
Evenimentul în ansamblu este organizat de către primăriile orașelor Anina și Oravița, împreună cu Consiliul
Județean Caraș-Severin și în colaborare cu Centrul de Resurse Pentru Mediu, Episcopia Ortodoxă a Caransebeșului
și Societatea Națională Căile Ferate Române.